Despre proiect


Remodelarea spațiului comun la bloc

martie – noiembrie 2012

 

Sumarul proiectului

Proiectul nostru propune promovarea intervenţiilor culturale asupra spaţiilor de folosinţă în comun a scărilor de bloc din România, prin realizarea, cu titlu de exemplu, a remodelării unei scări de bloc din Bucureşti cu o tematică culturală care face referinţă directă istoria cartierului unde se află sau la personalitatea care marchează numele străzii unde va fi făcută intervenţia. Proiectul va fi documentat în format foto-video şi va fi promovat ca o soluţie simplă şi creativă de raportare culturală şi socială a celor care locuiesc într-un sistem de tip condominiu.

Proiectul crează un modul de bună practică, aplicabil și replicabil pentru toate asociaţiile de proprietari de imobile tip condominiu din România.

Justificare

Proiectul „Remodelarea spațiului comun la bloc” propune promovarea intervenţiilor culturale asupra spaţiilor de folosinţă în comun a scărilor de bloc din România, prin realizarea, cu titlu de studiu de bună practică, a remodelării a unei scări de bloc din Bucureşti. Remodelarea va avea o tematică culturală care face referinţă directă la istoria cartierului, sau alternativ, la personalitatea care marchează numele străzii unde se afla scara de bloc care va beneficia de intervenţie.

Proiectul propune schimbarea paradigmei de raportare a locuitorilor Bucureştiului faţă de valorile culturale naţionale, propunând astfel un tip de intervenţie culturală, ca vector de schimbare a mentalităţilor şi pentru a insufla publicului larg respectul şi admiraţia pentru patrimoniu. În acest sens proiectul are o importanţă componenta de punere în valoare a patrimoniului naţional, într-o formulă creativă şi inedită, care nu a fost abordată în România, după 1989.

Scopul proiectului consta în promovarea unui model de remodelare creativă a spaţiilor colocative din imobilele de tip condominiu din România

Obiectivele generale sunt promovarea tinerilor artişti români (designeri, arhitecţi, artişti din zona artelor decorative) prin intermediul unui proiect social, a unui model de bună practică şi a conceptului de implicare socială prin artă.

 

Context

75 % din populaţia Bucureştiului locuieşte în blocuri ce fac parte din supra-numitele „cartiere dormitor” (conform cercetării realizate de Asociaţia pentru Tranziţie Urbană în 2007). Deseori aceste cartiere, cu blocuri construite mai ales în perioada 1965 – 1989, sunt asociate cu multiple dezechilibre social-urbane: sărăcia, vandalismul, indiferenta socială şi culturală fiind doar câteva dintre ele. Proiectul „Remodelarea spaţiului comun la bloc” urmăreşte ameliorarea „amneziei culturale”  a acestor cartiere şi îmbunătăţirea relaţiei cetățean-spațiu public, şi implicit cetățean-patrimoniul cultural prin intervenţie artistică.

Cartierele de locuinţe construite în a doua jumătate a secolului XX nu ascund numai oraşul vechi ci şi valori şi poveşti ale personalităţilor romaneşti, care nu fac subiectul curriculei şcolare. De exemplu, Bucureştiul are numeroase străzi care poartă numele unor importante personalităţi romaneşti cunoscute într-o măsură nesemnificativă de publicul larg, precum George Constantinescu (unul dintre cei mai importanţi ingineri romani), cercetător şi exploratorul Emil Racoviţă, Smaranda Brăescu (prima femeie pilot şi paraşutist din România), etc.

Necunoașterea acestor tipuri de repere din imediata apropiere subliniază fisura culturală dintre oameni şi istoria oraşului, a cartierului şi a patrimoniului pe care acestea le înmagazinează.

Numele străzilor au o funcţie importantă de a comunica despre istoria locului, despre istoria oraşului şi a ţării. Cum în România, căderea regimului comunist din decembrie 1989 a atras o nouă ordine socială şi politică, o nouă ştergere selectivă a memoriei culturale a fost operată prin schimbarea numelor străzilor, creându-se confuzie şi discontinuitate în mentalul colectiv.

În lipsa unor programe cultural-educaționale dedicate, generaţia tânără va rămâne deconectată de la valorile culturale imateriale prezente în comunităţile în care trăiesc şi dezinteresata în a le asimila şi respecta. Barometrul de consum cultural realizat de CSCDC (Centrul de Studii şi Cercetări în domeniu Culturii)  relevă pe de-o parte o participare scăzută a tinerilor bucureşteni la viaţa culturală (aproximativ 32%), precum şi faptul că majoritatea activităţilor culturale se concentrează în jurul centrului istoric al Capitalei. Rezultatele acestui studiu nu ne surprind având în vedere că, pentru consumul cultural, atât educaţia (şi, implicit, expunerea la cultură) cât şi proximitatea sunt esenţiale.

Grupuri țintă

– locatarii scării de bloc dintr-un cartier necentral din București unde este realizată intervenţia culturală (minimum 50 de persoane)

– locuitorii străzii pe care se va face intervenţia artistică (aprox. 1 000 de persoane)

– locuitorii Bucureştiului care locuiesc în imobile de tip condominiu

– asociaţiile de locatari din Bucureşti

– mass media


Beneficiari

Direcţi:
– Locatarii scării de bloc unde este realizată intervenţia culturală (aprox 75 de persoane)

– Tinerii artişti (din domeniul artelor decorative şi a designului), aflaţi la început de carieră

Indirecţi:
– artiştii şi organizaţiile de artişti

– arhitecţii

– organizaţiile (publice şi private) de arhitectură şi design
– asociaţiile de locatari din România
– Primăria Municipiului Bucureşti
– autorităţile locale din România
– Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

– firmele de amenajări interioare şi întreţinerea spaţiilor verzi

– organizaţii neguvernamentale care derulează proiecte sociale / urbane


Detalii

Intervenția va fi documentată în format foto-video şi va fi promovată ca o soluţie simplă şi creativă de raportare culturală şi socială a celor care locuiesc într-un sistem de tip condominiu, la finalul proiectului fiind disponibil, în format virtual, pe site-ul proiectului un ghid de bună practică, ce va putea fi folosit de către oricine va dori să inițieze o intervenție similară.

Contact aici.

 

Cerin Minodora Întreprindere Individuală este un operator cultural care se subscrie ideii de valorificare şi promovare a patrimoniului cultural în forme inedite şi originale. Unul dintre scopurile transversale ale organizaţiei este catalizarea a numeroşi tineri profesionişti talentaţi din domenii cu potenţial de creativitate pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural, precum: arhitecţi, artişti plastici, designeri tineri specialişti în domeniul istoriei, patrimoniului si a noilor tehnologii.

Leave a Reply